Pentru îndrăzneala de a ne fi exprimat opiniile pe site-ul Vocii Rusiei, noi cei ce am făcut acest lucru, am fost nu o dată atacaţi şi jigniţi în fel şi chip de indivizi ce se dau mari „patrioţi”. Că aceşti indivizi sunt nişte postaci ordinari, plătiţi pentru a azvârli noroiul propagandistic asupra celor care nu vor să fie „în rând cu lumea” (a se citi turma), nu este o noutate. Este un risc pe care trebuie sa ni-l asumăm şi care face parte din principiul democratic al luptei de idei, al schimbului de opinii. Când ai în faţă un oponent serios, care te combate cu argumente, te lupţi cu acesta folosind argumentele tale, până la găsirea soluţiei comune. În schimb, când nişte troglodiţi (plătiți de la bugetul de stat cu lefuri de 4-5 ori mai mari decât salariul minim pe economie) care nu ştiu ce înseamnă un argument te jignesc, aşa din senin, fie îi ignori, fie îi dirijezi rapid spre obârşiile lor strămoşeşti, pentru a se calma şi a reflecta asupra tainelor dialogului bazat pe bunul simt şi respect.


Noi, cei ce ne-am exprimat opiniile pe site-ul Vocii Rusiei, am fost acuzaţi de lipsă de patriotism, că ne-am uitat originile, că aruncăm cu noroi în structurile de bază ale ţării. Nimic mai fals! Iar pentru a combate astfel de acuzaţii, să pornim de la o întrebare simplă: ce este patriotismul?
Cu ani în urmă, pe vremea când eram elev, exista în programa şcolară o disciplină numită educaţie cetăţenească. Aici am învăţat că patriotismul este dragostea faţă de patrie. Ce este patria? Ţara şi naţiunea care o locuieşte. Ţara este teritoriul, cu formele sale de relief, cu ape, vegetaţie, fauna, bogăţiile solului şi subsolului plus tot ce au creat oamenii de-a lungul timpului: aşezări urbane şi rurale, capacităţi agricole şi industriale, infrastructura, monumente istorice, obiective strategice şi multe altele. Naţiunea este formată din oamenii care locuiesc în ţară, grupaţi pe popoare sau etnii care trebuie să trăiască în bună înţelegere şi să muncească împreună pentru dezvoltarea ţării şi creşterea nivelului lor de trai. De asemenea, trebuie să apere cu hotărâre teritoriul şi realizările lor.
Pentru realizarea acestui obiectiv, naţiunea trebuie să se organizeze, să-şi stabilească structurile care să conducă şi să administreze ţara, astfel încât aceasta sa dăinuie şi să se dezvolte armonios în integritatea sa. Aceste structuri constituie statul care, ca parte integrantă a ţării, trebuie să o conducă şi să o administreze eficient, în scopul dezvoltării şi progresului acesteia, să asigure un bun nivel de trai pentru cetăţenii ce formează naţiunea. De asemenea, statul trebuie să ducă, în relaţiile cu alte ţări, o politică de colaborare în plan economic, cultural, ştiinţific, social. De asemenea, trebuie să se ţină departe de conflictele internaţionale.
Cum se poate realiza acest lucru? Prin procedeul democratic al votului. Periodic se organizează alegeri pentru structurile locale şi centrale ale ţării. Partidele politice propun oamenii, individual sau pe liste, iar cetăţenii votează. Cei care au obţinut cel mai mare număr de voturi sunt câştigători; aceştia trebuie să se organizeze în cadrul structurilor pentru care au fost numiţi prin votul popular şi să treacă neîntârziat la administrarea eficienta a ţării. Căci pentru asta au fost votaţi, nu pentru altceva!
Dar ce au făcut toţi cei care au fost aleşi să conducă România? Sunt cu adevărat patrioţi? Categoric, NU! Pur şi simplu, au subminat economia naţională: au distrus industria, au adus agricultura la nivelul de acum o suta de ani, au înstrăinat flota comercială, industria petrochimica, bogăţiile solului şi subsolului României. De asemenea, au făcut praf sistemul de sănătate, au introdus acel Codex alimentarius, atentând direct la fiinţa biologică a poporului român. Au subminat capacitatea de apărare a ţării, reducând armata naţională la nişte dimensiuni caricaturale sau subordonând-o unor interese străine, obligând-o să lupte în conflicte externe, care nu au nici o legătură cu misiunea de apărare a ţării. Mai mult, prin acceptarea fără rezerve a faimosului scut antirachetă, putem intra într-un conflict militar de proporţii, cu urmări dezastruoase pentru România. Aşadar, tot ceea ce a făcut şi face clasa politică românească nu se poate numi patriotism, ci trădare.
Iar românii, aduşi la disperare de măsuri economice nepopulare, de lipsa locurilor de muncă, de taxele şi impozitele aberante, au început să pună întrebări, să ia atitudine, să protesteze chiar. Protestele contra Roşia Montană Gold Corporation sau cele de la Pungeşti au arătat că oamenii s-au săturat, că vor o schimbare radicală în bine. Pentru această schimbare radicală în bine milităm noi cetăţenii români care ne-am exprimat punctul de vedere la Vocea Rusiei până în decembrie 2014, iar în prezent o facem pe propriile pagini de socializare, bloguri și alte publicații online. Pe un forum de discuţii ni s-a pus întrebarea, firească de altfel: de ce am făcut-o pe site-ul unui post de radio străin şi nu în mass-media românească? Totodată, am fost întrebaţi: de ce nu ne-am constituit într-o organizaţie pe teritoriul României? In primul rând, pe site-ul postului de radio Vocea Rusiei, organizaţie guvernamentală a statului rus, am găsit înţelegere, ni s-a oferit spaţiul necesar pentru a ne exprima opiniile. Lucru care este imposibil în România, deoarece aici libertatea cuvântului în mass-media o are numai „cine trebuie”; plebea are numai dreptul de a posta pe Facebook, uzându-şi prematur forţele cu „postacii de serviciu”, specialişti în injurii şi cuvinte obscene.
Precizez că noi nu suntem obedienţi Moscovei, ci milităm pentru normalizarea relaţiilor dintre România şi Rusia, pentru dezvoltarea colaborării economice, singura cale de redresarea a României. Tot în acest scop, s-a înfiinţat şi activează pe teritoriul României Asociaţia de Cooperare România-Rusia care, încet dar sigur, câştigă noi adepţi. Iar faptul că toţi românii care au publicat  la Vocea Rusiei sunt oameni cu pregătire universitară arată că intelectualii români vor să contribuie la scoaterea României din marasmul în care se află şi la aducerea acestei ţări pe locul ce i se cuvine.
A fi un bun patriot român nu înseamnă a agita tricolorul în stradă, înjurând Rusia pentru ce a fost în 1812 şi 1940, iar pe de altă parte să asişti pasiv la înstrăinarea avuţiei naţionale către marile corporaţii occidentale. Înseamnă în primul rând a munci pentru asigurarea unei vieţi demne pentru toţi cetăţenii ţării tale, înseamnă stabilirea unor relaţii de colaborare pe toate planurile privind spre cele patru puncte cardinale, cu precădere unde interesele tarii o cer. Înseamnă a intra pe pieţele externe, unde mărfurile produse în ţara ta au căutare, a încheia contracte economice, a face export, care aduce bani ţării, bani necesari pentru a face noi investiţii, pentru a crea locuri de muncă, astfel încât toţi românii să poată munci în ţara lor.
Înseamnă a promova România și frumusețile sale, potențialul său turistic. Înseamnă a produce, în ciuda tuturor greutăților, alimente românești, atât pentru consumul intern cât și pentru export. Înseamnă a-ți face datoria în sectoarele care asigură funcționarea țării, a asigura sănătatea populației, a face să funcționeze un sistem de învățământ capabil să instruiască tânăra generație.
Se va spune poate că aberez, că mă aflu pe domeniul ficțiunii. La prima vedere, așa pare, deoarece nelegiuiții sunt foarte mulți și-și fac de cap. Mai mult sunt încurajați la nivel înalt iar mass-media oficială numai pe ei îi vede. Datorită acestui fapt, populația exasperată încearcă un sentiment de lehamite, de neputință, este convinsă din ce în ce mai mult de faptul că a te împotrivi și a încerca să schimbi ceva în bine este absolut inutil. Oare toți au capitulat?
Ei bine, răspunsul este NU! Există oameni care au ființat firme românești, care produc produse românești, foarte căutate și bine vândute pe piața externă. Există oameni care fac agricultură tradițională, care produc și vând alimente românești. Există oameni ce lucrează în serviciile de urgență, care nu pregetă să intervină pentru a salva viețile și bunurile oamenilor. Există oameni care, într-un sistem sanitar precar, fac tot posibilul să salveze vieți.
Există oameni care, atât la catedră cât și în timpul lor liber, pe rețelele de socializare, duc eforturi susținute pentru promovarea regulilor gramaticale necesare folosirii unei limbi române corecte. Există oameni care, în ciuda greutăților, organizează manifestări culturale, evocări ale titanilor literaturii române.
Există oameni (pe mulți dintre ei îi cunosc personal), care au activat în cluburile de turism montan și alpinism, oameni care, înarmați cu un aparat foto, prezintă pe rețelele de socializare albume de imagini cu locuri minunate din România, contribuind substanțial la promovarea României în lume.
Toţi aceşti truditori anonimi nu fac gălăgie în spatele unui tricolor gigant, ci SE AFIRMĂ prin munca lor, SUNT ADEVĂRAŢI PATRIOŢI ROMÂNI! Asemeni lor, toţi cei care, în competiţii sportive, la olimpiadele de matematică şi alte discipline, la festivalurile de artă, fac ca numele României să fie pomenit cu respect, SUNT ADEVĂRAŢI PATRIOŢI ROMÂNI!
Exemplul lor trebuie luat, în primul rând de cei care trebuie sa conducă România pe treptele afirmării, nu pe drumul pierzaniei!