Formarea şi profesia de inginer m-au ajutat să am o gândire logică şi structurată. După părerea mea, relaţiile economice şi tehnico-ştiinţifice reprezintă centrul de greutate într-o cooperare bilaterală. De peste 3 ani, cooperarea româno-rusă în aceste domenii se află pe un trend vizibil descendent. Statisticile arată menţinerea soldului negativ al balanţei comerciale cu Rusia, iar cooperarea tehnico-ştiinţifică este ca şi inexistentă! De ce? Pe de o parte, pentru că aşa-zisele tensiuni politice dintre cele două state au reprezentat un obstacol în calea promovării relaţiilor economice.
În ultima perioadă, au apărut însă tot mai multe semnale încurajatoare privind perspectiva atenuării "prostiei care s-a făcut" (iar aici îi citez pe numeroşi specialişti în domeniu) de a întoarce spatele unei pieţe uriaşe care, în trecut, a primit cu braţele deschise produsele româneşti. Un prim pas important în această direcţie ar putea fi reprezentat de reluarea formatelor existente de dialog bilateral în domeniu.


De la începutul acestui an, a devenit tot mai apropiată perspectiva reînnoirii activităţii Comisiei interguvernamentale româno-ruse de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, poate unul dintre cele mai importante instrumente în relaţiile comercial-economice dintre cele două state.
După întâlnirea cu ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu, ambasadorul rus la Bucureşti, Valeri Kuzmin a declarat, pentru agenţia rusă de ştiri TASS, că în cadrul întrevederii s-a discutat, printre altele, şi despre desemnarea "de urgenţă" a copreşedinţilor acestei comisii. Deşi partea română a fost mai discretă cu privire la subiectele discutate în cadrul acestei întrevederi, presa din România a avansat posibilitatea ca în acest an să se desfăşoare sesiunea a XII-a a Comisiei interguvernamentale. Cu toate acestea, o decizie în acest sens se va lua probabil la Bucureşti în funcţie de dosarul sancţiunilor internaţionale impuse Rusiei, deci cel mai devreme în această vară.
Această comisie mixtă a fost înfiinţată şi funcţionează pe baza unui Acord interguvernamental privind relaţiile comerciale, economice şi tehnico-ştiinţifice, semnat încă din decembrie 1991. De atunci, reuniunile membrilor acestei structuri s-au desfăşurat cu numeroase întreruperi, cauzate, în general, de răcirea relaţiilor la nivel politic.
De regulă, în cadrul unor asemenea reuniuni sunt discutate probleme de actualitate ale cooperării economice bilaterale, sunt dezbătute proiecte de investiţii în energie şi  alte sectoare ale economiei reale. La ultima sesiune, desfăşurată în aprilie 2013, la Bucureşti, a fost semnat un Protocol care, în afară de problemele economice şi comerciale, a reflectat perspectivele cooperării în domeniul ştiinţific, educaţional, cultural şi turistic. Lucrările s-au desfăşurat atât în plen cât şi pe grupuri de lucru (comerţ şi investiţii, energie, industrie, cercetare-ştiinţifică, agricultură).
În octombrie 2016, la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri din România a avut loc, pentru prima dată după 2013, reuniunea co-preşedinţilor părţilor rusă şi română ale Comisiei. Atunci, partea rusă a propus ca viitoarea întâlnire a membrilor să aibă loc în anul 2017, urmând ca data exactă să fie stabilită ulterior.
Cu siguranţă, reluarea activităţii acestei comisii ar contribui la restabilirea cooperării active între cele două țări. Implicit, la găsirea unor soluţii pentru îmbunătăţirea relaţiilor economice şi tehnico-ştiinţifice şi la crearea unei baze pe termen lung pentru trecerea la un nou nivel calitativ al parteneriatului de afaceri dintre cele două state, la identificarea viitoarelor oportunități în plan comercial.
În anul 2016, schimburile comerciale cu Rusia au scăzut cu 18% comparativ cu 2015, dar dacă comparăm cu rezultatele înregistrate în perioada 2011-2013, când s-a înregistrat o intensificare a activităţii Comisiei interguvernamentale, scăderea este mult mai drastică.
Partea rusă pare a fi pregătită şi aşteaptă ca şi România să fie la rândul ei pregătită pentru dezgheţarea relaţiilor. Formule de colaborare există din belşug, important este să fie implementate! E nevoie de o explicare logică şi argumentată a avantajelor reintrării produselor româneşti pe imensa piaţă rusă şi nu numai, ci şi a altor state din CSI. Ar fi o oportunitate care merită exploatată, cu atât mai mult cu cât se vorbeşte tot mai mult despre o posibilă cooperare între UE şi Uniunea Economică Eurasiatică.
În condiţiile actuale, în care Moscova lansează semnale pozitive că doreşte o reluare a relaţiilor cu România, iar o serie de contacte bilaterale dintre statele occidentale şi Rusia au fost reînnoite, sper ca autorităţile de la Bucureşti să nu rămână încremenite în poziţia de a demonstra că sunt mai catolice decât Papa. De ce nu putem urma şi noi exemplul Germaniei, Italiei, Bulgariei, Ungariei, Greciei, Spaniei sau Ciprului care au reluat de un an sau chiar de doi ani dialogul cu Moscova în cadrul comisiilor interguvernamentale mixte?
În concluzie, ne putem gândi din nou că la Moscova se află un posibil partener, cel puţin în plan comercial! Pentru că aşa cum spunea Dostoievski, "cel care merge călare nu-i bun tovarăş de drum pentru cel care umblă pe jos"!

D-na Maria Predescu , absolventă a Universității de Petrol și Gaze din Ploiești este specialist în prelucrarea țițeiului și are o carieră prodigioasă în domeniu, carieră care include colaborări cu firme renumite din Federația Rusă. Este o bună cunoscătoare a industriei petroliere din Rusia, a realităților rusești și este convinsă că relansarea cooperării economice cu Rusia este vitală pentru economia românească