Prima vizită a preşedintelui turc în străinătate de la puciul ratat din 15 iulie 2016, reflectă dorinţa reciprocă de apropiere a celor două state.

Decorul pentru o normalizare a relaţiilor între Ankara şi Moscova a fost rapid montat pentru reuniunea la nivel înalt de marţi, 9 august 2016 de la Sankt-Petersburg. „Am traversat o perioadă foarte dificilă în relaţiile noastre şi am dori şi simţim că şi prietenii noştri ar dori acest lucru, să o depăşim”, a estimat Vladimir Putin, asigurînd faptul că această apropiere nu este dictată doar de „pragmatism”, ci şi de „interesul popoarelor”. „credem că relaţiile ruso-turce vor deveni şi mai solide” a declarat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Acesta a prezentat distrugerea bombardierului rus Su-24 din 24 noiembrie 2015 de către armata turcă ca pe un complot al inamicilor interni, pus la cale cu scopul de a deteriora relaţiile ruso-turce.

„Ruşii şi otomanii sînt moştenitorii Imperiului Bizantin”

Vladimir Putin l-a invitat pe omologul său turc în oraşul său natal, care este şi fosta capitală a Imperiului Rus. „Vizita noastră, care intervine în ciuda situaţiei politice interne foarte complicată din Turcia, arată că dorim restabilirea dialogului şi a relaţiilor, în interesul popoarelor rus şi turc” a explicat Vladimir Putin, la ceremonia de recepţie a omologului turc.

„Să ne amintim că ruşii, împreună cu otomanii sînt moştenitorii Imperiului Bizantin” opinează Alexei Obrazţov, expert în arealul turc de la Şcoala Superioară de Economie din Moscova. Conform lui Alexei Obrazţov, dorinţa reciprocă a unei apropieri se bazează şi pe interese mutuale. „De ambele părţi, există dorinţa de a avea la frontieră un vecin previzibil, chiar dacă nu neapărat prieten. Restabilirea relaţiilor este aşadar perfect logică şi dezirabilă”, declară expertul.

„Nu există întoarcere la starea anterioară a relaţiilor bilaterale. Cele două ţări au ca sarcină principală atingerea unui nivel de stabilitate la frontierele lor. Acest fapt va cere timp pentru a fi realizat.” (Alexei Obrazţov, expert în arealul turc de la Şcoala Superioară de Economie din Moscova).

În programul discuţiilor: redemararea marilor proiecte energetice dintre cele două ţări, anulate din luna noiembrie; restabilirea contactelor militare, a modalităţilor de schimb de informaţii dintre forţele aeronautice, pentru a evita repetarea unui incident similar celui din noiembrie 2015, ca şi stabilirea unei despăgubiri pentru avionul doborît, care să fie achitată de partea turcă. Mai rămîn două variabile, încă nedeterminate, ale acestei apropieri: rapiditatea şi profunzimea sa. „Erdogan declară că doreşte să repornească de la o foaie albă pentru relaţiile bilaterale, dar este literalmente imposibil, estimează Alexei Obrazţov. „Nu există posibilitate de întoarcere la stadiul anterior. Cele două ţări au ca sarcină principală impunerea unui nivel de stabilitate la frontierele lor. Aceasta va cere timp.”

Incidentul militar din 24 noiembrie 2015 a suscitat o îndîrjire atît de mare la Moscova, încît perspectiva unui conflict armat între cele două ţări a fost atunci luată în considerare de numeroşi comentatori. După cîteva ore, Vladimir Putin vorbea pe un ton dur despre „o lovitură pe la spate pusă la cale de complicii teroriştilor”. Pe 25 noiembrie 2016, seara, Ambasada Turciei la Moscova a fost ţinta unei manifestaţii de amploare, iar faţada i-a fost lovită cu pietre. In ziua următoare, o serie de sancţiuni economice decise unilateral de Moscova, a afectat considerabil volumul exporturilor turce şi proiectele investiţionale comune ale celor două ţări. Regimul fără vize a fost anulat. Agenţiie ruse de turism au fost somate să oprească orice vînzare de pachete turistice cu destinaţia Turcia (a doua destinaţie de vacanţă preferată a ruşilor, aducătoare de importante venituri bugetare către Ankara).

„Succesul apropierii dintre cele două ţări se va măsura în viteza restabilirii relaţiilor economice” sugerează Viktor Nadein-Raievsky, cercetător la Academia rusă de Ştiinţe. „Tendinţa este îngrijorătoare. Avem o activitate dificilă de întreprins pentru a restabili cooperarea economică şi comercială”, a indicat Vladimir Putin, la ieşirea de la reuniunea la nivel înalt. „Acest proces a fost deja lansat, dar va lua ceva timp”, a mai precizat conducătorul rus.

„Le va fi foarte greu societăţilor turce, care sînt foarte prezente îndeosebi în sectorul construcţiilor, să-şi redobîndească sectoarele anterioare din piaţă”. Cercetătorul subliniază că cele două ţări sînt foarte complementare în domeniul economic şi că ambele au „nevoie din plin de a ieşi din izolare”. Sectorul energetic a fost inclus în miezul negocierilor. După ce s-a întreţinut cu omologul său, Erdogan a anunţat că proiectul gazoductului „Turkish Stream”, care transportă gazul rusesc către Turcia (apoi către sudul Europei) prin subsolul Mării Negre, „va fi realizat cît de repede posibil”. Acesta este un proiect la care compania Gazprom ţine enorm, deoarece îi va permite creşterea ponderii pe piaţa europeană.

Preşedinele rus a estimat că realizarea părţii din gazoduct destinată pieţei interne turce ar putea începe „foarte curînd”, dar a subliniat că realizarea sectorului destinat Uniunii Europene ar depinde de garanţiile pe care Bruxelles ar urma să le furnizeze.

Moscova se mai bazează şi pe contractul pentru construirea centralei nucleare de la Akkuyu, din Turcia, cu finanţare rusă. „Observaţi că, chiar în punctul culminant al tensiunilor, nici unul din proiecte nu a fost abandonat. Au fost cel mult îngheţate", subliniază Alexei Obrazţov.

Vă oferim, în continuare, înregistrarea integrală a conferinţei de presă comune a celor doi conducători de stat, susţinută după întrevederea oficială de ieri, de la Sankt-Petersburg.