Pe 10 ianuarie 2017, Rusia a dislocat în Siria 12 avioane de vînătoare bombardament Su-25 SM3, ca un semnal că Rusia schimbă tactica de combatere a teroriștilor islamiști. Su-25 a fost modernizat în mai multe trepte rezultînd Su-25 SM/SM2/SM3, ultima modernizare avînd loc începînd din 2013. Circa 150 de avioane Su-25, modernizate la ultimul standard  (SM3/UBM2), alături de alte 120 Su-25 SM/SM2 și nemodernizate, se află în dotarea Forțelor Aeriene ruse. Avionul este propulsat de două motoare RD-195, cu tracțiunea de  4 500 kgf și are o viteză maximă de 975 km/h.


   Interesant este că odată cu încercarea de a impune un armistițiu în Siria, pe 27 februarie 2016, Rusia a retras din Siria aproape toate cele 15 Su-25SM3. Avioanele fiind vechi de peste 20 de ani și efectuînd fiecare peste 200  de ore de zbor în Siria, ele au fost supuse verificărilor curente, în fabricile reparații aeronautice din Rusia.


În ce constă schimbarea de tactică a Rusiei în combatere a teroriștilor islamiști din Siria ?


   Pînă acum, Rusia a atacat țintele din Siria cu rachete de croazieră, lansate de pe submarine, nave de suprafață și bombardiere cu rază mare de acțiune. Pe de altă parte, bombardierele tactice rusești, operate de la baza siriană Hmeymim, au executat misiuni planificate din timp, după ce avioanele de cercetare fără pilot au localizat țintele, cu ore sau zile înainte. De regulă, aceste ținte au fost cu grad mic de mobilitate, aflate la o distanță de siguranță suficient de mare de civili și de trupele armatei siriene. Avioanele rusești fiind înarmate doar cu cîte două bombe sau rachere aer-sol, ghidate prin fascicol laser, GPS și TV/IR, bombardamentele fiind executate de la altitudini de 8000-10 000 m.
   Schimbarea tacticii Rusiei în Siria, înseamnă că aeronavele rusești vor fi obligate să efectueze, aproape exclusiv, misiuni de sprijin apropiat (CAS-close air support),  cu scopul de a crea breșe în apărarea rebelilor islamiști, necesare înaintării fulgerătoare a trupelor siriene. Iar avionul Su-25 SM3 este cel mai potrivit pentru astfel de misiuni. Cele mai multe misiuni de sprijin apropiat se efectuează noaptea, fără
informații detaliate, primite din timp, de la avioanele de cercetare fără pilot și constau în patrularea îndelungată, la înălțimi mari, în zone situate deasupra teritoriului rebelilor islamiști, prin procedeul ”vînătoare de obiective”. Odată identificat obiectivul, pilotul inițiază procedura de atacare a lui.
   Cu toate acestea, misiunile de sprijin apropiat necesită o coordonare perfectă în timp și spațiu cu militarii aflați la sol, fapt ce implică folosirea de ofițeri ruși, specializați în dirijarea avioanelor Su-25 SMT și indicarea obiectivelor, aflați la sol, în prima linie. Mai întîi, aceștia își identifică poziția piloților care execută sprijinul apropiat, prin stația radio iar noaptea obligatoriu și printr-un dispozitiv cu fascicol invizibil laser, detectat de senzorii electrono-optici de la bordul aeronavelor rusești. Apoi ofițerii de dirijare și indicare a obiectivelor marchează cu același dispozitiv cu fascicol laser, obiectivul care trebuie lovit, ceea ce oferă o maximă precizie în lovirea obiectivelor mobile de tip camionete Toyota, înarmate cu mitraliere sau a echipelor de lunetiști și a punctelor de sprijin ale rebelilor, situate la etajele inferioare ale clădirilor.


   Sistemul electrono-optic SOLT-25 ( cu senzori laser, TV și IR ), montat în botul avionului, servește la navigația FLIR și prin satelit  (GLONASS), căutatea și identificarea de la înălțimi mari a țintelor terestre, pe timp de noapte. Pentru atacarea țintelor, Su-25 SM3 dispune de centrala de dirijare a focului PrNK-25SM Bars, care utilizează sistemul electrono-optic SOLT-25 și un telemetru cu echipamentul de marcare laser pentru dirijarea de precizie armamentului. În procedeul ”vînătoare de obiective” , rareori se utilizează bombe ghidate, cel mai adesea, fiind folosite proiectile reactive nedirijate și tunul de bord. Efectul exploziei unei bombe se resimte pe o rază de 50 m, în timp ce efectul proiectilelor reactive afecteaza militarii pe o rază de 5 m. În plus, în cazul unei clădiri cu mai multe etaje, chiar dacă rebelii islamiști se află la parter, bomba demolează întreaga clădire sau o avariază la etajele superioare. Su-25 SM3 dispune de un tun rotativ cu două țevi de tip GSh-30-2, de calibrul 30 mm, cu cadența de 2 000 de proiectile/minut, care folosește proiectile perforant -incendiar, exploziv –incendiar și AP-T ( Armour-Piercing Tracer ) cu miez din tungsten.
Su-25 SM3mai are și 10 puncte de acroșaj în aripi și fuselaj, unde poate lua rezervoare suplimentare și arme cîntărind 4 340 kg . În procedeul ”vînătoare de obiective”  Su-25 M3 este echipat cu 8-10 blocuri UB-32/57 , înarmate cu cîte 32 de proiectile reactive S-5M/K de calibrul 57 mm, sau cu blocuri B-8M1, B-13L, PU-O-25, înarmate cu proiectile reactive de calibrul 80 mm, 122 mm și 266 mm. Atacul constă în lansarea, în salvă, a proiectilelor de tun sau a proiectilelor reactive, din picaj la unghi de 15-30 de grade, de la înalțimi de 1.000-3.000 m. Procedeul ”vînătoare de obiective” permite executarea a mai multor atacuri pe ținte diferite.
   Numai că deși sunt mult mai eficiente decît cele de bombardament planificat din timp, misiunile de sprijin apropiat sunt și extrem de riscante, întrucît  sub înalțimea de 5 000 m, toate avioanele sunt vulnerabile la rachetele portabile (MANPAD) și sub înalțimea de 3 000 m, ele sunt vulnerabile și la mitralierele grele și tunurile de calibrul 12.7, 14.5, 23 și 30 mm, existente în dotarea rebelilor islamiști. Avionul rusesc Su-25 este echivalentul lui A-10 american, ambele dispunînd de blindaj din titan cîntărind 500 kg, cu grosimea de 15-30 mm care rezistă la proiectile de calibrul 23 mm și unul din fibre de carbon ( care reține produsele de fragmentație, rezultate la explozia proiectilelor).
   Pentru protecția împotriva rachetelor sol-aer, Su-25 SM3 este echipat cu sistemul Vitebsk-25, similar celui Spectra ESM  care echipează avionul francez Rafale. Acesta sesizează încadrarea avionului de către un radar inamic, îi calculează azimutul și tipul, după care îl bruiază în mai multe frecvențe, cu ajutorul echipamentului integrat L-370-3S. Vitebsk-25 protejează avionul Su-25 SM3 și împotriva rachetelor dirijate în spectrul IR sau laser, prin subsistemul capcanelor termice de tip APP-50, inclusiv împotriva rachetelor sol-aer portabile (MANPAD).