Nu mai este nevoie sa spun cat de necesara este dezvoltarea relatiilor economice dintre Romania si Federatia Rusa pentru scoaterea Romaniei din situatia dificila in care se afla. Eradicarea saraciei, rezolvarea problemei spinoase a locurilor de munca, asigurarea sumelor necesare pentru investitii si dezvoltare, pentru asigurari sociale, pensii, sanatate, invatamant, cultura si  toate cele necesare pentru asigurarea unui nivel de trai decent, toate acestea nu pot fi rezolvate decat prin productia de marfuri industriale, alimentare si de alta natura, care sa asigure necesarul intern si exporturile. Iar pentru exporturi, trebuie recastigata piata estica, unde cel mai mare client il constituie Federatia Rusa plus tarile ce fac parte din Uniunea Vamala, grupul BRICS si Organizatia de Cooperare de la Shanghai. Adica Asia, unde s-a mutat practic centrul de greutate al economiei mondiale, plus Africa si America de Sud. Sa fim bine intelesi, intrarea pe aceasta piata nu inseamna ruperea legaturilor cu piata unica europeana; aceasta piata trebuie pastrata si dezvoltata la nivelul maxim a ceea ce poate oferi.

  Iar piata estica nu este o necunoscuta pentru Romania. In perioada existentei CAER-ului, pe aceasta piata Romania vindea produse alimentare, utilaj chimic si petrochimic, echipamente de foraj,piese de schimb si accesorii pentru instalatiile de exploatare gaz metan, organe de asamblare, rulmenti, mobila... si lista ar putea continua. De ce Romania nu mai produce si nu mai exporta aceste marfuri pe aceasta piata, asa cum o facea pana in 1990? Din cauza ca indivizii iresponsabili ce au condus Romania timp de 23 ani au scos Romania de pe aceasta piata, au pus pe butuci industria si agricultura, aducand tara in situatia imposibila din prezent. Situatia aceasta este prea bine cunoscuta si nu este cazul sa mai insist asupra sa. Intrebarea care se pune este: ce trebuie facut ca sa iesim din aceasta situatie?
  Raspunsul este urmatorul: statul roman este acela care trebuie sa se implice, sa refaca tot ceea ce au distrus, in numele sau, conducatorii nevolnici si vanduti la care am facut referire anterior. Trebuie, in primul rand sa se continue relansarea relatiilor romano-ruse, in primul rand in plan economic. Cadrul legal exista, trebuie doar ca la nivel de minister de externe si al economiei sa se purceada urgent la intocmirea unor acorduri economice, urmate apoi de contracte, comenzi ferme. Apoi, preluarea de catre stat a tuturor capacitatilor productive, victime ale privatizarilor dubioase, refacerea acestora si punerea in functiune pentru a produce pentru export. Insa "marii dregatori ai tarii", vanduti intereselor corporatiste occidentale, nu dau nici un semn ca ar dori sa faca asa ceva. Cu toate acestea, exista oameni de afaceri, intreprinzatori, pentru care singura politica valabila este cea a banului, a capitalului real, si se lanseaza pe aceasta piata de mare potential. Cazul cel mai reprezentativ este cel al conducatorilor SIMEX GRUP, care opereaza cu succes ca furnizori de mobila pe piata estica. D-l Gabriel Lavrincic,director de vanzari al acestui grup,a explicat nu o data ce efecte benefice are prezenta Romaniei pe aceasta piata. Exista si alte firme romanesti care, intocmai ca SIMEX GRUP, sunt prezente pe piata estica, obtin bune rezultate, atat pentru ei insisi, cat si pentru statul roman, care castiga impozite de pe urma lor si poate profita in viitor de pe urma legaturilor comerciale si interumane stabilite astfel intre cele doua tari. Pentru ca aceste legaturi sunt piatra de temelie a relansarii relatiilor bilaterale romano-ruse.
   Insa, in afara oamenilor de afaceri, proprietari ai intreprinderilor mijlocii si mari, exista de ambele parti o multime de mici intreprinzatori, care reusesc sa interactioneze si sa stabileasca o retea deasa de legaturi comerciale si umane intre Romania si Rusia, avand drept placa turnanta Republica Moldova. Sa ma explic. In pietele libere din Romania (asa-numitele targuri si oboare), vin mici comercianti din Republica Moldova si Ucraina. Acestia vand aici produse ce se fabrica la ei si nu se gasesc in Romania. Dupa aceea, multi cumpara din Romania produse ce nu se gasesc la ei si le vand acolo.
   In piata libera din Ploiesti, ca de altfel in toate orasele importante ale Romaniei, opereaza intreprinzatori din Republica Moldova (inregistrati in Romania ca PFA) ce vand obiecte de uz casnic produse in Ucraina sau in Federatia Rusa: mori cu ciocanele de capacitate mica (foarte cautate de tarani, pentru ca pot macina faina de grau, malai, uruiala pentru animale), masini de tocat carne cu actionare manuala sau electrica, foarte robuste, scule, organe de asamblare etc. Acestia chiar si-au ridicat niste mici spatii de vanzare inchise, dotate cu o gama larga de marfuri. Altii vand caciuli sau haine din blana produse in Rusia, la preturi acceptabile, foarte cautate de catre doamne. Altii vand produse alimentare; peste afumat, conserve de peste, halva, pate de ficat de gasca....
   Am stat ieri de vorba la tarabe cu niste comercianti transnistreni, de la care am cumparat niste prosoape de bucatarie foarte frumoase, cu motive nationale. Acestia, prinzand incredere in mine (poate pentru ca stiu putin limba rusa), mi s-au plans de conditiile improprii existente la acest targ: spatii care, in afara de un acoperis improvizat deasupra capului, nu au nimic altceva, lipsa unor grupuri sanitare, a apei curente, a electricitatii, a caldurii pe timp de iarna. Ca sa nu mai vorbim de absenta spatiilor frigorifice, necesare pentru depozitarea produselor alimentare. Oamenii au dreptate; primaria, proprietara acestei piete, ar trebui sa investeasca niste bani pentru amenajarea unor spatii inchise, asigurate cu lacat si cheie, alimentate cu energie electrica, retea de apa curenta, grupuri sanitare, precum si cu spatii frigorifice pentru cei ce vand produse alimentare. Daca primaria ar renunta la doua-trei festivitati grandioase pe an, cu banii economisiti s-a putea face toate aceste amenajari necesare unui comert civilizat.
   Bine-bine, veti intreba, ce legatura are comertul de taraba cu relansarea relatiilor romano-ruse? Are legatura, si inca una foarte mare. Este vorba de zeci de mii de mici comercianti, care opereaza in toate pietele libere din Romania. Daca Institutul National de Statistica al Romaniei ar face o analiza amanuntita a activitatii din aceste piete libere, ar obtine niste rezultate interesante. O analiza a fluxului de marfuri vandute, grupate dupa provenienta lor, ar furniza datele necesare pentru transformarea acestui mic comert in mare comert, derulat prin case de comert moldo-romane, ucraineano-romane si ruso-romane. Si, ca sa urmam exemplul Ungariei, sa deschidem in Rusia magazine cu alimente traditionale romanesti! Iar un raport statistic asupra fluxului uman, ar arata un lucru interesant: comerciantii din Republica Moldova, mai toti vorbitori de limba rusa, au legaturi umane atat cu clientii din Romania, cat si cu furnizorii lor din Ucraina si Rusia. Iar daca, la o estimare la prima vedere, numarul total de oameni implicati in aceste relatii ar fi de ordinul sutelor de mii, putem trage concluzia ca spatiul dintre Prut si Nistru este o adevarata placa turnanta pentru dezvoltarea relatiilor romano-ruse!
   Aceste relatii au existat si vor exista, indiferent de evolutia vremurilor. Ele sunt cladite zi de zi, intre aceste sute de mii de oameni, romani, ucraineni, rusi. Atat la nivel mare, prin contracte semnate de mangeri in costum si cu geanta diplomat, cat si la nivel mic, intre cei ce vand mori, masini de tocat, unelte, caciuli de blana si cei care le cumpara. Iar conducatorii tarilor de care apartin toti acesti cetateni la care  am facut referire trebuie sa renunte la trecutul istoric marcat de conflicte si sa consfinteasca prin tratate tot ce realizeaza cetatenii acestor tari.Intr-un cuvant: sa respecte vointa populara!
                                                    cu stimã,
                                                       Marian Rãdulescu