Pe data de 15-10-2018 s-a desfășurat la sediul Centrului Rus de Știință și Cultură din București Seminarul diplomatic internațional intitulat „140 ani de la stabilirea relațiilor diplomatice ruso-române”. Această zi, caracterizată de o vreme superbă, are semnificația sa aparte: exact acum 140 ani, primul ambasador al Rusiei, baronul Stuart, a prezentat scrisorile de acreditare principelui Carol I, domnitor al României. Astfel, Rusia a devenit primul stat care a stabilit relații diplomatice cu România independentă.
Din partea Federației Ruse au participat d-l Alexei Gromîko,directorul Institutului pentru Europa al Academiei Ruse de Științe, d-na Tatiana Zakaurțeva, prim-prorector al Academiei Diplomatice a Ministerului Rus de Externe, d-l Kadamșo Kadamșoev, membru al Consiliului de experți tineri din cadrul Forumului Diplomatic Internațional.


Din partea României au participat d-l prof.Vasile Buga,director al Centrului de Studii româno-ruse și sovietice, d-l prof. Ștefan Radu Vergatti, d-l prof.Stroe, alți istorici.
Acest eveniment s-a bucurat de prezența ES d-lui Valeri Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse în România.
Evenimentul a fost moderat de d-na Natalia Mujennikova, directorul Centrului Rus de Știință și Cultură din București, cu profesionalismul și dăruirea ce-i sunt caracteristice în întreaga sa activitate.

140 ani de relații diplomatice-istoric, contradicții, perspective

Discursurile invitaților s-au axat în general pe istoricul acestor 140 de ani de istorie a relațiilor româno-ruse. Așa cum se întâmplă la un asemenea eveniment, fiecare invitat a venit cu date și argumente noi, care să întregească tabloul acestei perioade istorice importante. Astfel, d-l Alexei Gromîko a pus accentul pe faptul că lumea de astăzi este o lume multipolară, în plină schimbare, unde lucrurile depind mai puțin de Rusia și România. Chiar dacă Rusia și România sunt în dimensiuni geopolitice diferite, divergențele existente între cele două țări se pot soluționa. Cu toate că România duce o politică pronunțat pro-americană, aceasta trebuie să țină cont de faptul că Europa sec XXI ocupă un loc mai puțin important în strategia SUA, care și-a mutat atenția în zona Asia-Pacific, devenită de curând centrul de greutate al economiei mondiale. Iar cum Rusia, prin poziția și resursele sale este conectată la acest centru de greutate, rezultă clar că România trebuie să-și îmbunătățească relațiile cu Rusia.
D-na Tatiana Zakaurțeva a menționat de la bun început că România, fiind cel mai mare stat din Estul Europei și din zona Balcanilor, ocupă un loc aparte în interesele Federației Ruse, al cărei obiectiv în regiune este menținerea păcii la frontierele sale. În ceea ce privește România, acest obiectiv al Rusie poate fi realizat doar prin stabilirea unor relații durabile, printr-o cooperare susținută. Mai ales că România, în ciuda pro-americănismului său, dorește să-și susțină interesele naționale, fapt care impune respect. Așadar, în procesul refacerii și dezvoltării relațiilor bilaterale se poate face un pas important-cooperarea culturală și științifico-educațională, în care un accent puteric să fie pus pe atragerea tinerilor în dialogul ruso-român. De asemenea. d-na Zakaurțeva a făcut apel către factorii de răspundere ai statului român să fie la fel de activi ca și oficialii ruși la promovarea culturii românești în Rusia.
Nu în ultimul rând, d-na Zakaurțeva a subliniat importanța înființării Comisiei ruso-române care va lucra la normalizarea relațiilor bilaterale dintre țările noastre.
Mi-a atras atenția expunerea d-lui Kadamșoev, reprezentantul tinerilor experți. Acesta a fost singurul care a făcut referire la relațiile economice dintre Rusia și România. Relații care au cunoscut un înalt nivel de dezvoltare în perioada 1947-1990.La finalul acestei expuneri, d-l prof.Buga a exclamat:,, Orientați-vă spre piața rusă, altfel nu știți ce pierdeți!”
De menționat că personalitățile invitate și publicul participant au căutat, prin întrebări și răspunsuri, să scoată în evidență cât mai multe aspecte din istoria celor 140 de ani de relații ruso-române. Mai ales aspectele delicate din această perioadă, cum ar fi problema celor trei județe din sudul Basarabiei, problemele din timpul celor două războaie mondiale, problema tezaurului. Remarcabil este faptul că discuțiile, cu mici excepții, s-au desfășurat într-un cadru civilizat. Exact cum spunea d-l prof. Buga, emoțiile sunt bune la teatru; într-un dialog trebuie să primeze obiectivitatea și să dispară ideile preconcepute.

Lecția domnului ambasador Kuzmin

Discursul d-lui ambasador Valeri Kuzmin a fost o adevărată lecție de diplomație pentru cei prezenți în sală. Înainte de toate, d-l ambasador a anunțat că va rosti discursul său în engleză, nemaifiind astfel nevoie de traducere, deoarece publicul prezent cunoaște foarte bine această limbă. Într-adevăr, engleza vorbită de d-l ambasador cu un impecabil accent american a fost pe înțelesul tuturor românilor prezenți în sală.
D-l ambasador a făcut un scurt istoric al celor 140 de ani de istorie comună, punctând pe evenimentele importante: războiul ruso-turc din 1877-1878, în urma căruia România a obținut independența de stat și a câștigat Dobrogea, primul război mondial ( cu precizarea că până în anul 1917 relațiile dintre cele două țări au fost la nivel de monarhii, Romanov-Hohenzollern), perioada interbelică, marcată de acțiunile diplomatice ale tandemului Titulescu-Litvinov, perioada întunecată a celui de-al doilea război mondial, când România condusă de Antonescu a participat la agresiunea împotriva URSS, agresiune ce a culminat cu masacrele de la Odessa, actul de la 23 August 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei naziste, perioada socialistă, când relațiile româno-sovietice s-au situat la cel mai înalt nivel, apoi perestroika urmată de dezmembrarea sistemului socialist și a URSS, răcirea abruptă a relațiilor în urma aderării României la NATO și a urmăririi de către aceasta a agendei nord-atlantice fără rezerve. Agendă care cuprinde și bine-cunoscutul discurs agresiv al României la adresa Rusei (n.a).
La acest punct, d-l ambasador a spus fără echivoc: „România să înceteze retorica agresivă la adresa Rusiei! În Rusia nu există așa ceva. Nu este retorica României, este retorica NATO.” D-l ambasador a explicat că una dintre cauzele pentru care această tetorică are succes o constituie informațiile incorecte (fake news) care circulă intens în mediul online. Chiar dacă nu sunt verificate, intensitatea și frecvența cu care sunt propagate pătrund ușor în mințile oamenilor simpli. Exemple edificatoare de fake news: „agresiunea” Rusiei împotriva Georgiei, „anexarea”Crimeei, cazul Skripal.
În finalul expunerii sale, d-l ambasador a făcut apel la rațiune și pragmatism, elemente esențiale în abordarea relațiilor bilaterale româno-ruse.
Ca autor, expun aici o opinie personală, în privința pragmatismului. Istoricii români prezenți în sală s-au agățat insistent de chestiunea celor trei județe din sudul Basarabiei, pierdute de România după războiul din 1877. A fost vorba de o înțelegere agreată de marile puteri: Rusia a obținut aceste trei județe, iar România a obținut în schimb Dobrogea. Un câștig din punct de vedere economic, căci astfel a luat naștere portul Constanța, poarta maritimă a țării, care a contribuit decisiv la dezvoltarea economică a României. Chiar și în prezent, când economia românească este subordonată capitalului străin, portul Constanța, legat prin autostrăzi de Ploiești și Pitești, asigură transportul către întreaga lume pentru produsele industriei auto și utilajul petrolier produs de companiile concentrate în perimetrul Ploiești-Pitești-Craiova. Companii la care lucrează zeci de mii de români.
 Am fi avut un port de asemenea anvergură la Cahul, Ismail, Bolgrad? Nicidecum!

Cum vedeți Rusia?


Aceasta este întrebarea pe care d-na Tatiana Zakaurțeva a pus-o românilor prezenți la acest eveniment.Din păcate, au fost răspunsuri ( precum cel al istoricului Corneanu) pe care le pot numi inoportune. Asta ca să mă exprim elegant. Judecând la rece, scopul acestor răspunsuri a fost cât se poate de precis: să sădească neîncrederea publicului prezent în sală vis-a-vis de eforturile personalităților din Rusia de a dezgheța relațiile ruso-române.
Iată răspunsul meu la această întrebare. Puținul timp rămas nu mi-a permis să dau acest răspuns la seminar. O voi face în cele ce urmează.
Eu văd Rusia ca pe un partener și un prieten. Cum am mai fost nu demult. Și nu sunt singurul. În România există câteva zeci de mii de oameni care își doresc în subconștientul lor relații normale cu Rusia. Sunt oameni care au prins perioada socialistă, când relațiile economice româno-ruse erau foarte dezvoltate, Acești oameni au lucrat în fabricile care produceau pentru URSS utilaj petrolier, mobilă, încălțăminte, etc.
Așa cum în URSS sunt zeci de mii de oameni care au produs aparate electrocasnice, aparate foto și autoturisme pentru România. Așadar, există zeci de mii de români care nu l-au citit pe Pușkin sau pe Dostoievski dar au folosit pentru nevoile lor frigidere Zil, aspiratoare, aparate foto Smena sau Zenit, magnetofoane Maiak sau renumitele ferăstraie mecanice „Drujba”. Așa cum există zeci, poate sute de mii de
ruși care nu l-au citit pe Eminescu, dar au folosit mobilă românească, încălțăminte românească, au mâncat alimente românești. Ei bine, tocmai această satisfacere reciprocă a unor nevoi de trai generează sentimente pozitive,profunde.
În concluzie, există zeci de mii de români care nutresc față de Rusia astfel de sentimente profunde. Avem astfel de a face cu o masă deloc neglijabilă ce posedă o energie latentă. Am convingerea că intensificarea activităților pro-cooperare va duce în viitor la atingerea punctului de detonare necesar eliberării energiilor latente despre care am vorbit mai sus. Atunci se poate vorbi de adevăratul dezgheț în relațiile ruso-române!

 

trump putin   Da, cam așa văd eu întâlnirea la vârf  ce va avea loc azi, 16 iulie la Helsinki. Trump a venit să discute cu Putin pe teritoriul acestuia din urmă. Să nu uităm că Helsinki este capitala Finlandei care a fost până în 1918 în componența Rusiei țariste. Iar președintele american, sosit primul, este nevoit să-l aștepte pe președintele rus, fiindcă acesta din urmă a fost ocupat cu festivitatea de închidere a Campionatului Mondial de fotbal ediția 2018.Dacă liderul Americii care se crede fără egal în lume a făcut asta, înseamnă că un interes excepțional presează de zor și impune o rezolvare măcar provizorie, care să atenueze niște tensiuni acumulate. Despre ce ar putea fi vorba?

ZCR PL    Miercuri, 6 iunie 2018. O zi frumoasă și caldă de vară, parcă în mod special aleasă pentru o nouă manifestare organizată de Centrul Rus de Știință și Cultură din București , care a deschis ediția 2018 a Zilelor Culturii Ruse în România. Manifestare anuală, care se bucură de un interes în creștere din partea publicului român. Iar „orașul aurului negru” este totdeauna prezent în agenda manifestărilor Centrului Rus de Știință și Cultură din două motive: apropierea de București și prezența PETROTEL LUKOIL, principalul sponsor al Zilelor Culturii Ruse. De asemenea, manifestările de la Ploiești ale Zilelor Culturii Ruse  sunt sprijinite constant de Consiliul Județean Prahova și Camera de Comerț și Industrie a județului Prahova.

   Asociaţia noastră a trimis mai multor instituţii internaţionale două Scrisori Deschise în care îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu încălcarea repetată a drepturilor omului, ale minorităţilor naţionale şi cu privire la încălcarea drepturilor copilului în Ucraina şi în Letonia. Este vorba, mai specific, de noile legi ale Educaţiei, în care limbi precum româna şi rusa sunt eliminate din programul de studio, iar şcolile în limba maternă – desfiinţate. Toate acestea, într-o ţară membră a Uniunii Europene (Letonia) şi în alta care, cel puţin declarative, aspiră la aderarea în structure europene. La toate acestea, se adaugă şi percheziţionarea Centrului Cultural Român “E. Hurmuzachi” din Cernăuţi.

   Olimpiada Internaţională de Limba rusă „Russkoe slovo” de la Iaşi, organizată de Catedra de slavistică a Universităţii „Al. I Cuza” Iaşi, în colaborare cu Universitatea Eurasiatică ”Lev. N. Gumiliov”, Astana, Kazahstan, Comunitatea Rușilor-Lipoveni din România, Centrul Rus de Ştiinta şi Cultură din Bucureşti - Российский центр культуры в Румынии,  este un  eveniment cultural ce se desfăşoară, anual, în jurul datei de 24 mai, Ziua Culturii Scrise Slave. Anul acesta, în 2018,  a V-a ediție  s-a desfășurat pe 21  și 22 mai. și a cuprins două secțiuni: concurs de recitări  și concurs de eseuri, având ca temă Cultura și Civilizația Rusă.  Scopul acestui proiect, desfășurat în parteneriat cu Republica Belarus, Republica Kazahstan, Gruzia, Republica Moldova este acela de a se însuși Cultura și Civilizația  rusă prin studiul limbii ruse în spațiul spiritual şi cultural al altei limbi.

   La această ediție Clubul de Limba Rusă din Vaslui a participat la secțiunea Recitări cu poezii de S. Esenin și de A Pușkin Poeziile au fost recitate de Elena Jidănașu,  elevă  în clasa a II-a. Concurenții au fost elevi de la Colegiul Național „M. Sadoveanu” din Pașcani, de la Liceul Teoretic „Emil Racoviță” din Iași, studenți de la Universitatea „A.I.Cuza” din Iași, de la universități din Kazahstan, Republica Moldova și Belarus.

   Elena Jidănaşu a fost foarte apreciată  și admirată de toți profesorii universitari, dar și de către studenții și elevii concurenți, primind DIPLOMĂ DE MERIT. Doamna profesoară Eugenia Creţanu, mentora Elenei, declară următoarele, pe marginea acestui eveniment: „Mărturisesc cu admirație și bucurie  că jocul meu cu Elena e un joc tematic lăudat de toți cei care ne primesc la olimpiade și concursuri naționale și internaționale!  Nu de mult Elena a fost ,, Irina" din piesa lui A. Cehov la festivalul de teatru  din Iași Intitulat sugestiv "Teatru sub Castani". În martie a participat la un alt concurs la Centrul Cultural Rus din București, unde a fost omagiat S. Esenin. Este înscrisă și în acest an la concursul internațional de la Institutul Pușkin, la care a participat și anul trecut! Este cunoscută și în Republica Belarus de către cititorii revistei "Și eu mă ocup de ecologie"". Un alt concurs, tot internațional, în desfășurare este cel de la "ARTEK, Rossia" - 2018. Sunt convinsă că aceste concursuri nu vor fi ultimele și vom continua! Elena e foarte mândră, că domnul inspector şcolar Alexandru Mîță  o  consideră o minune a clubului, întrucât s-a  atașat  de colegele ei de liceu, Maria Caliniuc, de la LMK, Vaslui și de Elena Timon de la Liceul Ștefan Procopiu şi dă dovadă de un talent ieşit din comun şi de o aplecare nu doar pentru studierea limbii ruse, ci şi a altor limbi moderne, fiind, la vârsta ei fragedă, un adevărat poliglot.”

   Le felicităm, atât pe Elena Jidănaşu, cât şi pe profesoara ei, doamna Eugenia Creţanu, urându-le noi succese, pe viitor. De asemenea, îi felicităm pe organizatorii de la Catedra de limbi slave de la Universitatea „Al. I Cuza” Iaşi pentru acest eveniment cultural unic, care pune în valoarea dimensiunea universală a limbii ruse.

   Trupa de teatru a Clubului de limba rusă de la Vaslui a fost răsplătită cu Premiul Special al juriului pentru abordarea marii dramaturgii a lumii pentru spectacolul de teatru poetic pe care l-a prezentat la ediţia 2018 a Festivalului în limbi moderne “Teatru sub Castani” de la Iaşi, eveniment coordonat de doamna profesor Mira Cucinschi şi de elevii Liceului Teoretic“Mihail Eminescu” din Iaşi, cu un parcurs-maraton de o săptămână (25-29 aprilie 2018). Sincere felicitări actriţelor şi coordonatoarei trupei, doamna profesor Eugenia Creţanu! Trupa de teatru a Clubului de rusă de la Vaslui e compusă din micuţa bârlădeancă Elena Jidănaşu (clasa a II-a) şi din colegele de la liceu, Maria Caliniuc (Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu” Vaslui) şi Elena Timon (Liceul “Ştefan Procopiu” Vaslui) – olimpice naţionale la limba rusă!

   Ediţia 2018  a Festivalului “Teatru sub castani” a însemnat 15 trupe, 3 ţări, 170 de participanţi. Este a 9-a ediţie a acestui festival-concurs, organizat la Iaşi. Început timid, acum aproape un deceniu, festivalul reuneşte acum elevi tot mai bine pregătiți și dornici să se afirme. Mulți dintre participanţi au devenit actori profesionişti. Îi felicităm din inimă pe organizatori şi le urăm o continuare frumoasă a acestor preocupări artistice.

 

Concursul Naţional de Traduceri „Corneliu M. Popescu” e singura competiţie de acest gen din România pentru elevi care are secţiune în limba rusă (alături de limba franceză, limba spaniolă, limba italiană şi limba engleză). Două moduri de a participa – la proba scrisă de la Vaslui şi online – pe 19 maii 2018!

Stimaţi profesori, dragi elevi,

   Am deschis înscrierile pentru ediţia a XV-a – 19 mai 2018 a Concursului Naţional de Traduceri “Corneliu M. Popescu”, competiţie şcolară unică în România. 
   Data-limită a înscrierilor este 12 mai 2018.
 
   Ediţia 2018 este înscrisã în Calendarul oficial al concursurilor NAŢIONALE scolare fara finantare MEN, publicat pe site-ul edu.ro (Anexa nr.6 la ordinul ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3076/17.01.2018 https://drive.google.com/open?id=1gBkhkYIwRcQi0qV4l24PTk3aHGEAF0sp).
 
   Ediţia 2018 - proba scrisă de la Vaslui se va desfăşura pe cinci secţiuni: limba francezã, limba englezã, limba spaniolă, limba rusă şi limba italiană. 
 
   De asemenea, vom continua, în ediţia 2018, organizarea probei online – disponibilă la limba franceză şi limba engleză, la aceleaşi categorii de vîrstă ca şi proba scrisă de la Vaslui. Proba online se va desfăşura în Sistemul Electronic de Management al Învăţării (LMS) - http://lang-platform.eu/lms, produs intelectual al Parteneriatului Strategic Erasmus+ derulat în perioada 2015-2018, dublu-laureat al European Language Label, în 2016 si 2017.
 
   Inscrierea se face doar electronic, pe formularul disponibil la adresa https://goo.gl/forms/jpk6qb0LQpRsTB0y2  sau pe site-urile competiţiei.
   
   Regulamentul ediţiei 2018:  
(sau în fişierul *pdf ataşat)
 
   Instrucţiunile detaliate în vederea participării la proba online vor fi trimise pe mail elevilor înscrişi şi profesorilor acestora, în perioada 12-15 mai 2018.
   Vizitaţi site-ul manifestării, site-urile partenere şi pagina de Facebook a Concursului, pentru informaţii actualizate!
 
 
   Vă aşteptăm la Traduceri 2018!
   Vă rugăm să difuzaţi această informaţie tuturor celor interesaţi!

   Pe parcursul a două zile - 17 respectiv 18 Aprilie 2108, Asociația VOSTOK GROUP din Cluj-Napoca în parteneriat cu Centrul Rus de Știință și Cultură din București, instituție condusă de doamna Natalia Muzhennkova, au organizat, în București și Cluj-Napoca două expoziții de fotografie dedicate Crimeei. Principalul invitat al acestui proiect a fost jurnalistul și fotograful Anna Sadovnikova de la publicația Black Sea Charter din Sevastopol. Fotgrafiile acesteia, alături de fotografiile jurnaliștilor români Titi Dincă și Elena Dinu au surprins elemente culturale, etnice, arhitecturale, istorice, economice și de divertisment din peninsula Crimeea, începând cu anul 2014 până astăzi.
   Pe 17 aprilie, a fost deschis vernisajul expoziției la București, la sediul Centrului Rus de Știință și Cultură, iar aceasta va dura până în luna mai. Vizitatorii s-au arătat interesați de această expoziție mai ales în ceea ce privește aspectele etnice și culturale.
   Pe 18 aprilie, expoziția a avut loc la Cluj-Napoca, la sala Urania Palace, unde prin caracterul non-conformist și colocvial al evenimentului, publicul tânăr din Cluj-Napoca a fost atras în mod deosebit. Evenimentul a continuat cu o dezbatere interesantă între vizitaori și fotograful Anna Sadovnikova, iar durata evenimentului a depășit 3 ore.
   Anna Sadovnikova s-a arătat plăcut surprinsă de primirea călduroasă și de caracterul prietenos al discuțiilor. Mai mult decât atât din discuțiile avute cu doamna Judit Bartalis-Ban, directoarea Centrului Cultural Rus Cluj-Napoca, se pare că domnișoara Sadovnikova este primul cetățean rus din Sevastopol care a vizitat Clujul.
   Reprezentanții Asociației VOSTOK GROUP, prin vocea președintelui Vlad Crișan, țin să mulțumească tuturor partenerilor și voluntarilor implicați în acest demers precum și vizitatorilor care au trecut pragul celor două expoziții. De asemenea mulțumim domnișoarei Anna Sadovnikova pentru colaborare și pentru fotografiile expuse în cadrul evenimentului.

MAEAflăm cu surprindere și regret că Ministerul Afacerilor Externe al României a decis expulzarea unui diplomat rus din România, ca măsură de represalii strâns legată de „solidaritatea cu Regatul Unit al Marii Britanii”. Pentru mai multe detalii, cităm din comunicatul difuzat azi de AGERPRES :

„Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a notificat Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti că un diplomat din cadrul acesteia va fi declarat persona non-grata şi că este obligat să părăsească teritoriul României, informează un comunicat al ministerului, transmis, luni, AGERPRES.
Reacţia vine ca urmare a concluziilor Consiliului European din 23-24 martie, iar "MAE consideră că atacul de la Salisbury reprezintă o ameninţare la adresa securităţii colective şi a dreptului internaţional", arată sursa citată.
Conform concluziilor, Consiliul European "este de acord cu evaluarea Guvernului Regatului Unit potrivit căreia este foarte probabil ca Federaţia Rusă să fie responsabilă de atac şi cu faptul că nu există altă explicaţie plauzibilă.
Precizăm că, în solidaritate cu Regatul Unit al Marii Britanii, conform dispoziţiilor Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice, MAE a notificat Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti că un diplomat din cadrul acesteia va fi declarat persona non-grata şi că este obligat să părăsească teritoriul României", subliniază MAE.”

   Premierul britanic #TheresaMay, precum se pare, inspirată de umbra predecesorilor săi imperiali Curzon și Chamberlain, practic pe parcursul unei singure zile și un pic, a și „anunțat un ultimatum“, și a informat „cu privire la sancțiuni“ față de #Rusia, în legătură cu tentativa de asasinat, ce continua să rămână un mister, a unui agent al serviciilor secrete britanice și fost (înainte de 1999) colonel rus din #GRU (Direcția Generală de Informații) a Rusiei, amnistiat încă în 2010, care nu mai prezintă nimănui niciun interes, Serghei #Skripal, și a ficei sale Iulia (care este cetățeancă rusă).

   De fapt, Moscovei, contrar regulamentului instituit prin Convenția privind interzicerea armelor chimice din 1993, i s-a cerut să pledeze imediat vinovată pentru atacul cu arme chimice și să se pocăiască. Argumentul deocamdată principal în favoarea acestui tip de comportament, nespecific pentru gentilomi ,a fost formulat de ministrul britanic al Apărării G. Williamson, care l-a descoperit pe cel „vinovat de infracțiune“ prin intermediul tezei despre „comportamentul tipic pentru Rusia“.

O melodie extraordinară şi... cu temă! Bravo artiştilor pentru mesajul de pace şi unitate pe care îl transmit! Felicitări Loredana, Zob şi Zdub, Ligalaiz, pentru felul în care reuşesc să se ridice cu graţie deasupra valului de ură şi de obscurantism şi să ne arate cum, de fapt, sîntem unii şi aceiaşi: ascultaţi şi dansaţi “Balkana Mama”, melodia anului... sau a secolului!

 

 

   Bun început de zi, n-am ce spune! America ne-a mai anunţat încă o dată, dacă mai era nevoie, prin vocea exaltatului ce o conduce, că vrea să rămînă de-a pururi jandarmul planetei. Guantanamo rămîne deschis şi, la fel, şi robinetul abuzurilor (« human rights » e pentru naivii din colonii, desigur). Nişte papiţoaice şi nişte papiţoi se produc la tv, într-un jalnic teatru de marionete, extaziindu-se fals în legătură cu o admirabilă recrudescenţă a « visului american »… Bombe şi închisori, ce poate fi mai frumos, nu ? Ca să nu mai vorbim de tributul datorat de ţărişoara noastră, pe o perioadă nedeterminată, în schimbul unor tinichele care ne-au adus numai necazuri, destabilizare şi sărăcie. Şi, ca meniul să fie complet, vizele rămîn… doar visele se spulberă !

Tu 160 M  Vladimir Putin a urmărit un zbor demonstrativ al noului avion purtător de rachete strategice supersonice Tu-160M „ Piotr Deinekin”, în cadrul unui program de testare a zborului.

Gazprom Producător de gaze rus Gazprom intenționează să semneze un document privind intrarea într-un proiect de explorare și producție în Argentina în viitorul apropiat, a declarat marți vicepreședintele executiv al producătorului de gaze din Rusia, Alexander Medvedev, în urma reuniunii cu președintele Argentinei, Mauricio Macri.

Fibra optica În acest an se intenționează începerea construcției unei linii de comunicații cu fibră optică între zonele Mirny, Suntar și Nyurbu. Acest lucru a fost anunțat astăzi la o întâlnire dedicată sintetizării rezultatelor anului 2017, Ministrului Comunicațiilor și Tehnologiilor Informaționale al republicii, Alexandru Borisov.