Sâmbătă, 17 Ianuarie 2015 12:16

Reîmpărţirea sferelor de influenţă : NATO în nordul Europei, Rusia în bazinul mării Negre Featured

Written by Valentin Vasilescu
Rate this item
(6 votes)

   La începutul anului 2014, victoria Euromaidanului a înflăcărat imaginaţia strategilor NATO, care sperau ca Ucraina să devină membru al alianţei în următorii ani. La sfîrşitul aceluiaşi an a dispărut orice interes pentru Ucraina din partea NATO, datorită pierderii celor două puncte strategice vizate de NATO pe teritoriul său. Odată cu alipirea Crimeei la Rusia şi cu surprinzătoarea înfrîngere a armatei ucrainene, în războiul secesionist din Donbass.

   De aceea, la începutul lui 2015 pare că jocurile strategice în Europa s-au resetat. SUA şi-a îndreptat atenţia asupra întăririi militare, a ceva ce deja avea sub control, adică a Ţărilor Baltice, prin dislocarea de tancuri, MLI-uri şi obuziere autopropulsate americane. Aşadar, se pare că între cele două mari puteri mondiale, s-a ajuns în mod tacit la un consens şi la un echilibru de forţe, pentru că Rusia are de acum mână liberă să mai facă un pas înainte, pregătindu-se ca în 2016 să obţină supremaţia absolută, aeriană şi navală în bazinul Mării Negre. 

http://acs-rss.ro/index.php/arhiva-glasul/item/118-pentagonul-a-luat-decizia-de-a-consolida-militar-europa-de-est

   În cadrul unei ceremonii care a avut loc pe 31 decembrie 2014, submarinul de atac Rostov pe Don, a intrat în serviciu în cadrul brigăzii 4 independente de la Novorossiisk aparţinînd diviziei 30 navale (Flota Mării Negre), acesta fiind al doilea submarin diesel-electric din clasa Varşavianca (Proiect 636.3) care a intrat în înzestrarea Flotei Mării Negre în 2014, după Novorossiisk. Al treilea submarin, Stary Oskol, urmează să li se alăture în 2015. Pînă în 2016, Flota rusă a Mării Negre va avea în dotare şase submarine din clasa Varşavianca, cărora li se vor adăuga, două fregate stealth din clasa Amiral Gorşcov (proiect 22350) şi două fregate multifuncţionale din noua clasă Stereguşco.

   Submarinul Rostov pe Don este înarmat cu torpile şi fie cu rachete de croazieră K-560 Kalibr cu bătaia de 1.800- 2.500 km (similare celor RGM/UGM-109E Tomahawk, de pe submarinele nucleare de atac americane), fie cu rachete anti-navă P-800 Onix (bătaie 300 km). Submarinul Rostov pe Don este cel mai silenţios din lume, putînd opera nedepistat în apele mai puţin adînci din apropierea litoralului, plasînd în ascuns sau recuperînd grupuri de comando ale infanteriei marine ruse, special echipate cu noua armură plutitoare Corsar MP. 

http://acs-rss.ro/index.php/arhiva-glasul/item/105-infanteria-marina-rusa-echipata-cu-armura-de-corp-plutitoare-corsair-mp

   Tot în 2016, cînd cele şase submarine din clasa Varşavianca vor opera în cadrul flotei ruse a Mării Negre, vor fi finalizate şi operaţiunile de lungire, consolidare a pistei, de construire a adăposturilor betonate şi a altor lucrări de infrastructură la aerodromul  Belbek din Crimeea, acest aerodrom urmînd să fie baza de operare a unui regiment cu 36 de bombardiere supersonice cu aripă cu geometrie variabilă, cu rază lungă de acţiune de tip Tu-22M3. 

   Avionul are o rază de acţiune de 4.000 km, cară 24 t de bombe sau rachete. Tu-22M3 poate fi înarmat cu 10 rachete de croazieră : 6 x Kh-15 (viteză Mach 5, bătaie 250 km) în lansatorul rotativ carenat din interiorul fuzelajului şi 4 x Kh-22/27 (viteză Mach 4, bătaie 500 km) sau Kh-55 (bătaie 2.000 km) sub fuzelaj sau pe pilonii din aripi. Dispozitivul rusesc de apărare al peninsulei Crimeea va mai include începînd din 2015 şi rachetele Iskander-M (rază de acţiune 500 km).

Read 3339 times