Duminică, 19 Aprilie 2015 09:33

Pe lîngă scuturile antibalistice americane din Europa, armata rusă ar monitoriza şi sistemul de supraveghere terestră AGS al NATO Featured

Written by Valentin Vasilescu
Rate this item
(5 votes)

   În 2012, 12 state membre NATO (Germania, Estonia, Lituania, Letonia , Luxemburg, Norvegia, Cehia, Slovacia, Slovenia , Italia, Bulgaria şi România) alături de SUA, au decis, la summitul de la Chicago, să realizeze un sistem de supraveghere terestră AGS (Alliance Ground Surveillance), bazat pe avioane fără pilot RQ-4 Global Hawk de cercetare strategică (Tier II+/HALE UAV: High Altitude, Long Endurance convenţional UAV). 

 Care sunt capabilităţile lui RQ-4 Global Hawk ?

   Din iulie 2007, 16 aparate RQ-4 Global Hawk sunt în înzestrarea Grupului 9 aviaţie cercetare strategică americană de la baza aeriana Beale. Din 2011, alte nouă aeronave au intrat în înzestrarea Escadrilei 348 cercetare de la baza aeriană americană Grand Forks din statul Dakota de nord. Începând din aprilie 2010, RQ-4 Global Hawk a fost utilizat în operaţiunile militare ale USCENTCOM care are în responsabilitate ţările din Orientul Apropiat, Asia şi nordul Africii. Decolând din California, survolând Canada, Alaska şi continentul asiatic, avioanele RQ-4 au cercetat ţinte din Afganistan şi Irak. Şi Germania care a devenit parte a sistemului  de supraveghere terestră AGS operează propriul avion RQ-4 Global Hawk, încadrat în Regimentul 52 Aviaţie Cercetare.

Aparatele RQ-4B dispun de senzor de captare a imaginilor electro-optice şi prin infraroşu ( cele cinci avioane NATO nu vor avea această capacitate), senzor radar de tip SAR (synthetic aperture radar), senzor de mişcare GMTI care poate detecta ţinte aflate în mişcare la sol, cu o viteză de cel puţin 3 km/h, precum şi senzor SIGINT care interceptează şi înregistrează comunicaţiile militare şi civile. Avioanele RQ-4B fiind de supraveghere la scară planetară, zonele de cercetat se află frecvent la o distanţă de 3-5.000 km de aerodromul de decolare, ele fiind survolate la altitudini de 15-18.000 m, pe îndelete, de 4-5 ori în cadrul aceluiaşi zbor. Într-o singură misiune de 10-20 de ore, se poate configura harta digitală a unei suprafeţe de teren echivalentă României, cu toate mijloacele de luptă dispuse acolo. Practic, patru aeronave (plus unul de rezervă) pot deservi câte un teatru de operaţii, cuprinzând un grup mare de state de pe un singur continent.

Cît costă sistemul AGS ?

   Contractul de 1,2 miliarde de euro a fost semnat cu americanii de la Northrop Grumman, pentru cinci avioane fără pilot Global Hawk RQ-4B Block 40, elementul cheie al sistemului de supraveghere terestră AGS. Costurile totale de implementare ale programului AGS se vor ridica la 6 miliarde de euro. Bugetul anual pentru operarea sistemului AGS va fi de 79 de milioane de euro, corespunzînd celor 3.000 de ore de zbor ale avioanele Global Hawk. 

   În 2015, primul avion fără pilot Global Hawk RQ-4B va fi livrat bazei militare americane de la Sigonella (centrul de comandă al AGS) iar în 2017-2018, sistemul AGS va deveni operaţional. România a plătit 25,28 milioane de euro pentru realizare acestui program, urmînd ca anual să contribuie cu cîte un milion de euro, costuri de operare. România ca şi Bulgaria, Estonia, Lituania şi Letonia nu participă la întocmirea planului cercetării, la operarea propriu-zisă şi la interpretarea rapoartelor de luptă ale zborurilor de cercetare, aceste elemente fiind coordonate de SACEUR (comandantul Forţelor Aliate în Europa), adică de generalului american Philip Breedlove. Ca urmare, rolul acestor parteneri ai SUA din NATO în proiect este acela de a asigura aerodromuri de decolare/aterizare, de a găzdui echipe americane de refacere a capacităţii de luptă a avioanelor fără pilot şi amplasamente la sol pentru sistemele de comunicaţii şi radar. 

Ce reclamă ruşii ?

   Pe 16 aprilie 2015, şeful Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că ţările europene care vor găzdui elemente ale sistemelor antirachetă ale NATO vor fi ţinte prioritare ale Rusiei. Militarii ruşi afirmînd că sistemul de supraveghere terestră AGS este o componentă a scuturilor antibalistice din România şi Polonia şi a navelor AEGIS americane, prezente în marea Neagră. Rolul lor fiind acela de a descoperi şi indica ţinte de lovit de pe teritoriul Rusiei, cu rachetele de croazieră Tomahawk ( care pot fi lansate de sistemele VLS de tip Mk-41 de la Deveselu, din Polonia şi de pe navele de luptă americane din marea Neagră). 

http://acs-rss.ro/index.php/arhiva-glasul/item/238-aproape-totul-despre-scutul-antibalistic-american-de-la-deveselu-romania

   Ruşi spun că SUA au planificat Euromaidanul şi războiul civil din Ucraina, încă din 2010 (anul în care la summitul NATO de la Lisabona, s-a decis amplasarea scutului antibalistic American la Deveselu) şi că toate evoluţiile ulterioare au vizat exclusiv crearea condiţiilor pentru atacarea Rusiei de către NATO.  

   Potrivit militarilor ruşi, două din avioanele RQ-4B vor acţiona în vestul şi nordul Rusiei :  marea Baltică, Polul Nord, litoralul mării Barents, mării Kara şi câmpiile Siberiei de vest (fluviul Yenisei). Aceste avioane vor fi în responsabilitatea USEUCOM, împreună cu Germania, Estonia, Lituania, Letonia Norvegia. Alte două avioane RQ-4B vor acţiona în sectorul central al Rusiei. Ele se vor afla tot în responsabilitatea armatei SUA împreună cu Italia, Bulgaria şi România. Aceste avioane acoperă teritoriul Rusiei până la graniţa cu Kazakhstan, Kârgâstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Turkmenistan şi teritoriul Iranului. Al cincilea avion fiind de rezervă. 

Cum răspund ruşii acestor provocări ?

   Referindu-se la acţiunile tot mai agresive ale SUA la adresa Rusiei, oficialii armatei ruse susţin că în ultimii cinci ani, ei şi-au axat eforturile pe conceperea, dezvoltarea şi introducerea în înzestrare a celor mai eficiente sisteme de rachete AA cu rază mare de acţiune (S-400/500),  cu capabilitităţi antibalistice. Ruşii susţin că aceste sisteme reprezintă totodată şi antidotul la atacurile cu rachetele de croazieră de tip Tomahawk. Apoi prin mijloce performante de asigurare de luptă, cu scop defensive, precum familia sistemelor  de bruiaj Richag-AV, cu variantele L-175B Hibini, pentru avioanele de lupta si Krasuha-2 şi  1L267 Moskva-1, de pe blindatele trupelor de uscat ruseşti. Care, spun specialiştii ruşi, pot bruia şi anula comenzilor de zbor de la distanţă a dronelor RQ-4B care ar executa misiuni de cercetare în spaţiul aerian al Rusiei. 

http://acs-rss.ro/index.php/arhiva-glasul/item/246-sistemul-de-bruiaj-rusesc-richag-av-vs-drona-americana-rq-170-sentinel

   Aceste sisteme de bruiaj ruseşti permiţînd şi ”orbirea” radarelor AN/SPY-1D de descoperire, urmărire a ţintelor şi dirijare a rachetelor AA, ale complexelor AEGIS cu baza la sol precum cele din Polonia şi România, dar şi a celor similare de pe distrugătoarele şi crucişetoarele AEGIS americane de pe care au fost copiate.  Apărarea AA cu rază mare de acţiune a scutului de la Deveselu, teoretic ar acoperi o bună parte din teritoriul României, cu o probabilitate garantată de 87 %.  Însă practic, ea ar fi neutralizată foarte uşor, prin bruiaj, spun ruşii.  Ei susţinînd că au testat cu succes deja în marea Neagră, un astfel de sistem de bruiaj, pe 10 aprilie 2014, noile containere de bruiaj  L-175B Hibini fiind acroşate pe două avioane Su-24 ce ar fi afectat grav funcţionarea radarelor distrugătorului american USS Donald Cook, vizate de acestea.  

Read 2477 times Last modified on Duminică, 19 Aprilie 2015 10:42