Duminică, 28 Februarie 2016 11:35

Ploieşti, trei săptămâni capitala Rusiei! Featured

Written by
Rate this item
(6 votes)

Ţarul Alexandru II  Pare incredibil, nu-i aşa? Este totuşi cât se poate de real. În perioada 25 mai-13 iunie 1877, urbea ploieşteană a fost sediul Marelui Cartier General al armatei Rusiei, în deplasarea sa spre Dunăre. Aici a locuit ţarul Alexandru al II-lea, marele Duce Nicolae, şeful Marelui Stat  Major al Armatei ruse, Cancelarul Rusiei, Aleksandr Gorceakov, ministrul rus al Forţelor Armate, felmareşal Dmitri Miliutin, ţareviciul Aleksandr(viitorul ţar Alexandru al III-lea). În total, 700 de oficialităţi ruse au fost prezente în urbea prahoveană. Practic, după cum mărturisea marele istoric Nicolae Iorga, în acele zile, “Petersburgul se mutase la Ploieşti”. Ploieştiul a fost în centrul atenţiei presei internaţionale şi cancelariilor marilor puteri europene.Cum de s-a întâmplat aceasta?

 

 Începuse Războiul Ruso-Turc, în urma căruia România a obţinut independenţa de stat. O mişcare strategică importantă a fost deplasarea armatei ruse către Dunăre, prin România. Iar calea ferată care lega Moldova de nodul feroviar Ploieşti şi importanţa strategică a acestuia din urmă au ocupat un loc important în planurile ruşilor; de aceea s-a hotărât ca oraşul Ploieşti să fie locul Marelui Cartier General al armatei Rusiei, înaintea plecării spre Bulgaria, pe frontul deschis împotriva Imperiului Otoman. Iar pentru înlesnirea comunicării cu Rusia, un fir telegrafic a fost instalat, paralel cu calea ferată, de la Ungheni, prin Iaşi-Roman, către Ploieşti.

Gara Ploieşti

În seara zilei de 25 mai, ora 19,45 trenul oficial în care se afla ţarul Alexandru al II-lea, împreună cu curtea imperială şi oficialităţile a poposit în Gara Ploieşti (actuala Gară de Sud). În gară, ţarul Alexandru al II-lea a fost întâmpinat de reprezentanţii oraşului şi ai judeţului cu pâine şi sare. Evident, nu lipseau înalţii ofiţeri ai Cartierului General general rus, o companie de voluntari bulgari, o delegaţie a Armatei Române, în frunte cu generalul Florescu, şi zece fete în costume naţionale care i-au oferit flori.

Ţarul în Gara de Sud

După ceremonia de primire, ţarul s-a deplasat în caleaşca imperială la reşedinţa sa, casa Negulescu, aflată pe str. Sf. Nicolae (azi str. Stadionului). Înaintea sosirii ţarului, casa a fost amenajată şi mobilată de autorităţile române.

Casa Negulescu

În anul 1881, când ţarul a fost asasinat, ploieştenii au hotărât ca strada sf.Nicolae să se numească str.Alexandru al II-lea. Strada şi-a păstrat acest nume până în anul 1948, când a primit numele actual, str. Stadionului. Iar casa a fost modificată radical şi transformată în cazarmă, desfiinţată la mijlocul anului 2000. Actualmente este sediul judeţean al SRI.

Prezenţa  ţarului a fost una agreabilă pentru cei 30.000 de ploieşteni, pentru că erau organizate numeroase parade militare. De asemenea, ţarul obişnuia să se plimbe zinic pe străzile urbei, însoţit de o escortă formată din zece cazaci.

Ţarul, creştin ortodox practicant, mergea zilnic să se roage în biserica Maica Precista din Ploieşti, unde fusese adus special un mitropolit rus, după cum scrie ziarul Libertatea .Ţarul a făcut danii acestui lăcaş sfânt: o icoană şi un set de vase sfinte.

icoana

Este vorba de icoana Maicii Domnului, icoană făcătoare de minuni, cu ferecătură în argint masiv, lucrată de meşteri ruşi în anul 1805, grea de câteva kilograme. De asemenea, ţarul a dăruit bisericii Sf. Nicolae Nou, aflată în apropiere, câteva cruci de aur.

Două dintre ceasornicele care au aparţinut ţarului se află acum în custodia Muzeului Ceasului din Ploieşti, unic în ţară.

Ceasuri ţar

Trupele au fost staţionate la marginea oraşului, în corturi de campanie sau în casele gospodarilor din cartierele mărginaşe.

Intrarea ruşilor în Ploieşti a fost o mană cerească pentru comercianţi, lăutari şi mai ales pentru cârciumari, ale căror localuri au făcut cu brio faţă soldaţilor ruşi, mari amatori de băutură. Nici ploieştenii nu se lăsau mai prejos: în urbe exista o cârciumă la 250 de locuitori. Lucru explicabil, dacă avem în vedere faptul că judeţul Prahova, datorită exploatărilor petrolifere, devenise zona cea mai productivă a ţării!

Read 2061 times Last modified on Sâmbătă, 05 Noiembrie 2016 16:18