Noua rubricã muzicalã a site-ului Asociatiei noastre - Muzica sufletului * Музыка души poate fi urmãritã în meniul din partea stîngã a paginii web, sub rubrica Opinii * Мнения. Aceastã rubricã sãptãmînalã vã propune, pentru început, o promenadã sentimentalã prin muzica ruseascã si sovieticã din toate timpurile. Veti putea descoperi si versurile melodiilor si, de asemenea, o laturã interactivã - acordînd o notã fiecãrei melodii, veti contribui direct la stabilirea unei ierarhii a cîntecelor propuse pentru respectiva sãptãmînã.

Iubesc ruşii si Rusia. Am mai spus asta. Am scris că iubesc şi muzica compozitorilor  sovietici/ruşi. Spiritul ei mobilizator. Poezia ei. Aleanul ei. O văd ca pe o solie culturală. De gînduri bune, daca vreţi. Alteori, ca un suport de bucurie sau de lacrimă  sufletească. Muzica rusă, de estradă, să zicem, are o linie melodică aparte, are armonie, are inimă. Are sinceritate. Si-astfel, are şi forţă.
Aşa e şi la bulgari. Au o muzică de estradă minunată. Cu  toate calităţile mai sus enumerate. Nu mă mir: sînt slavi!
Iată pentru ce mă intorc către voi azi cu o nouă rubrică ”AH, MUZICA RUSA!”. Sper ca, prin aceasta, să veniţi mai aproape de ruşi, să vă cuibăriţi şi să vă încălziţi lîngă sufletul lor cald.
Nu sînteti singuri în acest demers. Cel care ne este alãturi, se numeşte Constatin Lozovschi, un om cu caracter de colecţionar: el adună de pe net muzică, literatură, filme. Aşa am şi cunoscut trupa Belii Orel şi apoi pe Alexandr Yagya, muzicianul complex din care talentul curge - cascadă. Provenit dintr-o familie de muzicieni, Saşa cinta la sax, la flaut, la chitară şi, evident ne cîntă si nouă la urechiuşa sufletului. E un artist frumos, "чертовски красивый" (cum spunea despre el o prezentatoare) şi puternic. E fermecător! Imi place cum SIMTE ceea ce cîntă, cum face cu ochiul doamnelor din  sală, cum îi străluceşte lacrima în pupila-i întristată. Am ales pentru voi, astăzi, melodia « Prosti » (Прости - Iartă-mă), de o poezie si de o sinceritate copleşitoare. Si, dacă ar fi dupa mine, v-aş da toată ziua să ascultaţi numai Alexandr Yagya…
 In acelasi registru liric, am continuat cu doi aşi ai estradei ruse: Stas Mihailov si Mihail Sifutinski. Ruşii îi iubesc enorm. Si bulgarii. Poate că şi voi…
Am mai ales pentru voi - şi pentru mine - melodia “Pozovi menia” (Позови меня, Spune-mi pe nume) a trupei Gramofon, o alta vedetă a estradei ruse. In aceste zile, Gramofon se află in Bulgaria, la Plovdiv , unde concerteaza într-un cunoscut restaurant. Membrii trupei au adus cu ei şi-un bucătar rus, iar meniul va fi exclusiv rusesc.
Grupajul musical (în care am inclus textele ce vă pot ajuta să învăţaţi limba) se deschide şi se încheie cu două melodii, de ţară, să spunem: “Serile de la Moscova” (“Podmoskovîie vecera”) si “ A v cistom pole” (А в чистом поле/In cîmp deschis) a trupei Belii Orel. ”Serile de la Moscova” e propunerea lui Constantin. Incepem deci grupajul si îl incheiem într-o nota patriotică, de iubire si admiraţie pentru ţară. Pentru Rusia, fireşte, căci despre ruşi vorbim.
Nu vă ascund că alesesem şi cîntece de război, în interpretarea soliştilor corului Alexandrov. Mi-am zis apoi că “Serile de la Moscova”, clip care arată ca un album de artă arhitecturală (ce frumoasa e Moscova!) şi clipul “A v cistom pole” (numit şi За нами Путин и Сталинград) care încheie grupajul - clip de trecere în revistă pop-rock a realităţii politice, naţionale - dar şi internaţionale culturale ruse creează, de fapt, imaginea de ansamblu a Rusiei de ieri către azi. Continuitatea rusă. Nu mai puţin, imaginea dragostei ruşilor pentru patria lor.
Mă gîndisem, iniţial, să alcătuim un Top. Si nu am renunţat, deşi Constantin spunea că e nevoie să stabilim criterii de selecţie (şi are dreptate!). Noi, ca şi voi, doar iubim muzica din Rusia. Va fi însă rîndul vostru să apreciaţi şi să evaluaţi fiecare melodie pe care v-o propunem. Si, de ce nu, prin aceasta, să învăţaţi şi limba rusă – această metodă fiind una din cele mai plăcute şi mai eficiente de însuşire a unei limbi moderne.
Cum ziceam: Ah, muzica rusă!

Îmi este greu să scriu aceste rânduri… Tocmai când căutam să-mi fac o imagine cuprinzătoare asupra atentatului cu bombă petrecut ieri în gara din Volgograd, iată că un post TV anunţă al doilea atentat, petrecut în această dimineaţă, tot în Volgograd, într-un mijloc de transport în comun. Ca orice om normal, stau şi mă întreb: ce o fi fost în capul acelor nefericite femei care şi-au asumat rolul de bombe vii, cu scopul de a ucide cât mai mulţi oameni nevinovaţi, tocmai în ajun de An Nou şi de Crăciun rusesc, pe stil vechi? Şi de ce tocmai la Volgograd? Pentru că, iată, este al treilea atentat sinucigaş petrecut la Volgograd în decurs de trei luni! Aşadar, cine sunt autorii şi care sunt cauzele?
Referitor la autori, se ştie din surse oficiale că sunt femei din Cecenia, înregimentate în organizaţii teroriste de tip islamist, care au acceptat rolul de bombe vii pentru a răzbuna moartea bărbaţilor lor, ucişi în confruntarea cu forţele speciale ruse. Nu este o noutate, întrucât în atentatul asupra teatrului moscovit petrecut cu ani în urmă, purtătoarele de explozibil tot femei au fost! Să fie oare dorinţa de răzbunare mobilul acestor atentate? Puţin probabil, deoarece în cazul actelor de răzbunare comise de femei (mă refer la actele de anvergură, cunoscute în istorie), autoarele nu şi-au pus niciodată viaţa în joc, tocmai pentru a savura din plin satisfacţia răzbunării. Atunci, ce imbold le-a mânat pe nefericitele autoare? Şi, mai ales, cine le-a iniţiat, cine le-a înarmat, cine le-a fixat ţinta?
Dacă luăm ca bază informaţiile existente şi publicate deja în media, răspunsul nu este greu de dat: organizaţiile teroriste cecene, de unde provin atentatoarele în cauză, ca de altfel alte organizaţii teroriste ce cuprind membri de religie musulmană, sunt finanţate, instruite şi dirijate la ţintă, prin filiere saudite, de către instructorii americani din cadrul CIA. Istoria contemporană cunoaşte nenumărate exemple în care aceasta „instituţie de binefacere” s-a implicat, pe tot mapamondul, pentru impunerea „democraţiei, statului de drept”…
În realitate, pentru lărgirea sferei de influenţă a SUA, pentru câştigarea unor noi colonii, numai bune de exploatat la sânge. Şi cu utilizarea celor mai murdare metode, pe care numai o minte bolnavă le poate imagina. Cum ar fi, de exemplu, folosirea femeilor pe post de kamikaze.
De ce un „export de terorism” către Rusia, la sfârşit de an şi într-un singur loc: Volgograd? Aceasta este reacţia de răspuns a SUA la ofensiva diplomatico-economică a Rusiei din acest an, soldată cu un eşec umilitor al „licuriciului” în Siria şi Iran. Ca să nu mai vorbim de faptul că arma „revoluţiei portocalii”, folosită pe faţă şi cu maximă nesimţire în Ucraina, devine tot mai ineficientă şi consumă inutil resurse financiare, fără a da un rezultat favorabil. Enervaţi de această umilinţă perpetua, „specialistii” ciaişti nu au găsit altceva mai bun de făcut decât să se răzbune pe nişte civili nevinovaţi dintr-un oraş al Rusiei, Volgograd. Acel Volgograd care este întipărit cu litere de neşters în istoria universală sub numele de Stalingrad. Acel loc unde, exact acum 71 de ani, evoluţia celui de-al doilea război mondial a cunoscut acea cotitura hotărâtoare în favoarea Naţiunilor Unite, prin eforturile şi sacrificiile inimaginabile ale popoarelor Uniunii Sovietice!
Iată cum „specialiştii” ciaişti speră că, folosind „arma prostului” şi mânjind cu sângele unor cetăţeni nevinovaţi un loc simbolic al Federaţiei Ruse, să profaneze spiritul unei mari puteri, care a dovedit că o lume unipolară, după chipul şi asemănarea Washingtonului, nu poate şi nu va trebui să existe! Deoarece acea lume unipolară este axată pe un ideal strâmb, în care o minoritate extrem de bogată are drept de viaţă şi de moarte asupra unei majorităţi compuse din sclavi, al căror spirit individual este redus la un număr, numit pompos cod numeric personal!
Sincere condoleanţe Rusiei, familiilor îndoliate pentru pierderea celor dragi! Doresc Rusiei să fie fermă pe poziţii, să fie vigilentă, încât asemenea acte mizerabile să nu se mai repete! Iar continuarea ofensivei diplomatice şi economice, întărirea capacităţii proprii de apărare să fie cea mai dură lovitură dată inamicilor lumii fireşti, multipolare! Fii puternică, Rusia!              

Dragi membri si simpatizanti ai Asociatiei noastre,

In aceastã perioadã, a sãrbãtorilor de sfîrsit de an, vã urãm Crãciun Fericit, cu multã fericire, bucurie, cu prietenie, cu dragoste, cu succes si mai ales, cu multã sãnãtate!

Multã fericire, liniste, senin pentru aceste sãrbãtori, ca si realizarea proiectelor celor mai dragi ale voastre!

В эти зимние праздники я поздравляю вас с Рождеством,желаю огромного счастья, веселья, дружбы, Любви, успеха,а самое главное-крепчайшего здоровья.

Пусть эти праздники принесут вам счастье и спокойствие,а также воплощение самых заветных планов!

 



         Acum, in pragul sarbatorilor ce marcheaza sfarsitul de an, se impune o scurta retrospectiva asupra activitatii redactiei in limba romana a "Vocii Rusiei", din punctul de vedere al cititorilor romani ce frecventeaza sistematic site-ul: "Vocea Rusiei". Se poate spune, fara putinta de tagada, ca activitatea redactiei a fost una rodnica si cu bune rezultate. Datorita posibilitatilor oferite de internet, dialogul dintre redactie si cititorii din Romania (si nu numai) s-a intensificat, ducand la largirea acelei platforme unde diferiti oameni isi pot prezenta  punctul de vedere, cum bine remarca d-l Andrei Bastritki, presedintele companiei de radiodifuziune "Vocea Rusiei".
       Un prim indicator al acestei rodnice activitati este evolutia numarului de aprecieri inregistrate pe pagina de Facebook a Vocii Rusiei. Daca la finele anului 2012, pe data de 30 decembrie se inregistrau 1000 aprecieri, la data cand astern aceste randuri numarul aprecierilor a atins cifra 3577. Avand in vedere existenta unui public stabil (oricine isi poate da seama de acest lucru lecturand pagina de Facebook sau comentariile la articole pe site), putem vorbi despre o crestere substantiala a audientei "Vocii Rusiei" in randurile publicului romanesc.
       Al doilea indicator, mult mai important, este cresterea numarului de cititori care au publicat in spatiul Vocii Rusiei articole extrem de interesante, analize bine documentate despre situatia economica, sociala, geopolitica si militara privind Romania, Rusia si lumea contemporana. Astfel, "veteranilor" Valentin Vasilescu si Marian Radulescu li s-au alaturat Vasile Andreescu, Gabriel Teodorescu, Bogdan Radu Herzog, Cristian Ulea, prof.dr.Nicolae Taran, Radu Toma. Articolele scrise de acestia, de o inalta tinuta profesionala, bine documentate, se bucura de aprecierea cititorilor din Romania si din afara granitelor sale. Dovada stau comentariile pertinente, obiective facute atat la fiecare articol, pe site, cat si pe pagina de Facebook. Fireste, nu ma refer la comentariile injurioase postate de"agentii de serviciu" care, oricum, reprezinta un procent infim.
      Asadar, activitatea jurnalistilor din colectivul  redactiei in limba romana al "Vocii Rusiei", unde exceleaza Valentin Mandrasescu, plus activitatea cititorilor romani deveniti veritabili colaboratori, mentionati mai sus, constituie acea platforma de interconectare intre oamenii adevarati si ideile lor minunate. Atat din Federatia Rusa, cat si din Romania si tarile in care traiesc romani. Articolele publicate primesc din ce in ce mai multe recomandari si distribuiri pe Facebook, ducand astfel la cresterea numarului de cititori ce acceseaza pagina in limba romana a "Vocii Rusiei". Din punct de vedere statistic, o analiza a accesarilor, aprecierilor si recomandarilor pe articolele pe pagina in limba romana, comparativ cu paginile in celelalte limbi in care transmite "Vocea Rusiei", ne arata cea mai mare rata a cresterii audientei la pagina in limba romana pe anul 2013!
    Se pune intrebarea: care sunt cauzele cresterii acestei audiente? In primul rand, datorita politicii ce sta la baza activitatii "Vocii Rusiei": deschiderea catre oameni, indiferent de nationalitate, origini sociale, varsta si alte criterii. Oricine poate scrie pe adresele de mail ale "Vocii Rusiei", isi poate exprima opiniile, ideile proprii, isi poate spune pasurile. Iar scrisorile primesc totdeauna raspuns; cele mai interesante sunt publicate! In Romania, aceasta posibilitate nu exista; a te adresa unei publicatii, unui post TV, unui trust de presa inseamna a scrie fara sa primesti raspuns. Singura optiune ce-i mai ramane cetateanului de rand este sa scrie pe pagina de Facebook a organizatiei in cauza. Iar cand cetateanul are opinii care deranjeaza"politica" trustului respectiv, imediat este luat in primire de postacii de serviciu, care il acopera pe bietul om cu o ploaie de injuraturi murdare si cuvinte obscene.
    Atunci sa nu se mire nimeni ca oamenii care au scris si scriu la "Vocea Rusiei" au facut-o aici si nu in mass-media din Romania! Cum se face ca toti cei care au scris si scriu la "Vocea Rusiei" sunt oameni cu studii universitare, specialisti in diverse domenii: economic, social, politic, militar,i storic? Nu cumva datorita faptului ca in mass-media si in societatea romaneasca, modelata dupa "democratia" occidentala, cuvantul lor este total ignorat? Ca in Romania trebuie sa aiba loc doar non-valorile, politrucii tradatori aserviti Vestului, asa-numitele"vedete", monumente de tupeu si prostie crasa, comentatorii balbaiti, anal-istii politici care dezinformeaza asa cum respira?! In concluzie, oamenii de valoare migreaza firesc catre un spatiu de valoare,cum este "Vocea Rusiei"!
   Dezvoltarea platformei de interconectare umana numita "Vocea Rusiei" a dus, in toamna anului 2013, la un eveniment important:crearea,in Romania, a Asociatiei de Cooperare Romania-Rusia,o rganizatie non-guvernamentala care isi propune, conform denumirii sale complete, cooperarea strategica, diplomatica, economica, culturala si educationala cu Rusia si Spatiul Slav. Asociatia este la inceput de drum, are perspective frumoase de dezvoltare si de a castiga noi adepti din randul romanilor. Accesarea site-ului Asociatia De Cooperare Romano Rusa pune la dispozitia celor doritori toate datele necesare despre activitate, membri, directiile de dezvoltare si cooperare, precum si inscrierea online.
   Nu in ultimul rand, initierea cursului online de limba rusa pentru incepatori, initiat de redactie, se bucura de succes in randul cititorilor. Cei ce doresc sa invete limba rusa sunt activi, coopereaza intre ei, fac schimb de manuale si alte materiale de studiu, cautand sa compenseze lipsa de material didactic si de profesori existenta intr-o Romanie saturata de rusofobie excesiva.
   In concluzie, redactia in limba romana a "Vocii Rusiei" a desfasurat in cursul anului 2013 o activitate sustinuta, cu rezultate foarte bune. Noi, cititorii si colaboratorii "Vocii Rusiei" din Romania, multumim intregului colectiv pentru activitatea depusa si dorim ca,in noul an 2014, aceasta activitate sa se inscrie cel putin pe acelasi trend ascendent, sa fim aproape unii de altii si sa fim tot mai multi! Intrucat prezenta voastra este tot mai necesara, drept urare de sarbatori spun asa: SA FIM TOT IMPREUNA, TOT MAI MULTI, LA ANUL SI LA MULTI ANI!